Inflamația face parte din mecanismul biologic de apărare al organismului și joacă un rol important în procesul de vindecare. În condiții normale, aceasta detectează și elimină pericolele ce ne amenință imunitatea. Totuși, ce se întâmplă când inflamația se cronicizează și apare o tulburare autoimună care ne pune sănătatea în pericol? Află de la experții în sănătate de la NaturaStudio.ro tot ce trebuie să știi despre inflamație, boli autoimune și ce tratamente există pentru acestea.

Ce este inflamația?

Inflamația este mecanismul natural pe care sistemul imunitar al organismului îl activează atunci când se simte amenințat fie de agenți patogeni, cum ar fi bacteriile și virușii, fie de leziuni fizice, cum ar fi o întindere musculară. Inflamația are loc atunci când leucocitele (globulele albe) și proteinele plasmatice din componența sângelui luptă împotriva traumatismelor. Scopul declanșării inflamației este ca sistemul imunitar să localizeze țesuturile afectate și să inițieze procesul de vindecare a leziunilor sau a infecțiilor.

Ba mai mult, sistemul imunitar memorează antigenul pentru a reacționa la fel de prompt și data viitoare când va fi amenințat de el.

Cum se manifestă inflamația?

Inflamația poate fi declanșată de diverși factori, printre care:

✅ factori fizici – traumatisme, leziuni, răni, arsuri,

✅ bacterii, viruși, paraziți – infecții,

✅ agenți chimici – produse farmaceutice, acizi, alcool, metale,

✅ radiațiile de lumină ultravioletă/ iradierea

✅ stres,

✅ alergii, în special alergiile alimentare,

✅ alimentația necorespunzătoare – consumul excesiv al alimentelor procesate, de tip fast food, deficitul de vitamină D și excesul de sare și zahăr.

Atunci când organismul detectează un pericol, sistemul imunitar declanșează o serie de reacții. Mai exact, țesutul afectat acumulează proteine plasmatice, ceea ce duce la apariția unui edem, o umflătură cauzată de un exces de lichid blocat în țesutul conjunctiv. Corpul eliberează globule albe numite leucocite, care se deplasează spre zona afectată pentru a combate agenții patogeni.

În momentul declanșării inflamației, are loc și vasodilatația – venele se dilată, permițând unei cantități mai mari de sânge încărcat cu globule albe să ajungă la zona afectată, pentru a stimula vindecarea țesutului. Din acest motiv, zona prezintă adesea roșeață, iar temperatura locală crește.

Alte manifestări ale inflamației includ:

✅ durere – aceasta poate fi continuă sau resimțită doar la atingerea, palparea zonei

✅ edem – umflare

✅ senzație de arsură

✅ rigiditate la mișcare

Inflamația poate provoca, de asemenea, simptome asemănătoare gripei, precum: dureri de cap, durere musculară, febră, frisoane, senzație de oboseală sau pierderea poftei de mâncare.

Tipuri de inflamație

Inflamația acută

Inflamația acută este un răspuns la acțiunea agenților lezionali astfel că semnele de inflamație acută apar, de obicei, imediat după un traumatism și dispar în câteva ore sau zile, în funcție de cauză.

Inflamația acută se poate declanșa din cauza unor factori diverși, printre care: expunerea la o substanță (polenul, de exemplu, în cazul alergiilor), o leziune (o rană, o arsură) sau o infecție cu o bacterie sau un virus (gripa, bronșita, apendicita, etc.)

Inflamația cronică

Inflamația cronică apare atunci când există agenți patogeni pe care organismul nu poate să îi descompună, inclusiv unele tipuri de viruși sau când sistemul imunitar are un răspuns inflamator hiperactiv. Spre deosebire de inflamația acută, care are un debut rapid, inflamația cronică își face simțită prezența în timp, simptomele ei persistând luni  întregi și până la ani de zile.

În general, răspunsul inflamator este bine gestionat de către organism și este esențial în procesul de vindecare. De fapt, sistemul imunitar este atât de complex, încât acesta creează anticorpi specifici pentru diferitele tipuri de bacterii care amenință sănătatea și buna funcționare a organismului .

Însă există și cazuri în care un răspuns inflamator exagerat poate determina corpul să înceapă să lupte împotriva propriului sistem imunitar, ca și cum țesuturile sănătoase ar fi afectate, fără să existe de fapt un pericol. Astfel, sunt eliberați auto-anticorpi care atacă celulele sănătoase, ceea ce duce bineînțeles la apariția unor efecte secundare ce stau la baza bolilor autoimune.

Ce sunt bolile autoimune?

În mod normal, sistemul imunitar diferențiază celulele străine de celulele proprii. Însă în cazul bolilor sau tulburărilor autoimune se produce o eroare. Sistemul imunitar percepe greșit o parte a corpului, cum ar fi țesutul conjunctiv (pielea) sau articulațiile și eliberează o armată de proteine numite auto-anticorpi care atacă celulele sănătoase.

De cele mai multe ori, bolile autoimune au cauze genetice, însă există și factori agravanți precum:

✅ Obezitatea;

✅ Fumatul;

✅ Consumul anumitor medicamente;

✅ Infecții virale și bacteriene recurente;

✅ Exces de estrogeni la femei;

✅ Expunerea excesivă la substanțe chimice – pesticide, solvenți, produse de uz industrial;

✅ Stresul psiho-emoțional;

✅ Dieta alimentară deficitară.

O boală autoimună poate afecta un singur organ sau întregul organism, ducând chiar la distrugerea țesuturilor afectate. De asemenea, dat fiind evoluția acestor afecțiuni în timp, trebuie menționat faptul că unele boli autoimune pot afecta organele interne, cum ar fi inima, plămânii sau rinichii, fără a cauza durere, întrucât aceste organe nu au foarte mulți nervi sensibili la durere. De aceea, pentru un diagnostic corect, este nevoie de examinarea unui medic specialist, precum și de analize de sânge pentru biomarkeri, cum ar fi: Proteina C-reactivă și VSH (Viteza de sedimentare a hematiilor). Când inflamația este prezentă în organism, nivelurile acestor biomarkeri vor fi mai ridicate decât în mod normal.

Deși există peste 80 de boli autoimune, majoritatea dintre ele au simptome asociate similare. Printre acestea se numără:

⛔️Senzația de oboseală

⛔️Dureri musculare și articulare

⛔️Senzația de furnicături și amorțeală la nivelul mâinilor și picioarelor

⛔️Căderea părului

⛔️Lipsa apetitului

⛔️Iritații și roșeață la nivelul pielii

⛔️Febră sau stare subfebrilă

⛔️Dificultăți de concentrare, deficit de atenție

⛔️Umflarea, tumefierea țesuturilor bolnave

Unele boli autoimune prezintă simptome specifice. De exemplu, bolile autoimune care afectează tractul digestiv-intestinal cum sunt colita ulcerativă și boala Crohn provoacă diaree, dureri abdominale, balonare și sângerări rectale.

Alte boli autoimune din ce în ce mai întâlnite sunt:

✅ Guta – o formă de artrită cauzată de o acumulare excesivă de acid uric în sânge și țesuturi.

✅ Poliartrita reumatoidă – cea mai frecventă afecțiune reumatică de tip inflamator, apare atunci când sistemul imunitar atacă membrana care căptușește articulațiile. Inflamația cronică a articulațiilor produce durere supărătoare și în timp, poate duce la distrugerea oaselor și a cartilajelor.

✅ Reumatismul articular acut – este o boală autoimună sistemică, frecventă în rândul copiilor, ce se manifestă în principal prin durere localizată la nivelul aparatului locomotor și este cauzată de infecția cu streptococul beta-hemolitic de tip A (depistat prin analize de sânge cu valori ale ASLO mărit).

✅ Lupus eritematos sistemic (LES)- este o boală autoimună cronică ce poate afecta întregul organism (articulațiile, rinichii, plămânii, inima, țesutul conjunctiv, chiar și creierul), cele mai frecvente simptome fiind inflamația articulațiilor, febra și senzația de oboseală.

✅ Diabetul zaharat – cea mai frecventă boală endocrină cauzată de funcționarea improprie a pancreasului, mai exact, atunci când acesta nu produce suficientă insulină pentru a sintetiza glucoza din sânge.

✅ Scleroza multiplă – se caracterizează prin tulburări neurologice cauzate de afectarea sistemul nervos central.

✅ Psoriazisul – o tulburare inflamatorie care determină pielea să se regenereze mai rapid decât este normal, ceea ce duce la apariția pielii uscate, crăpate, cu pete sau plăci delimitate, scuamoase și inflamate.

✅ Tiroidita cronică autoimună – glanda tiroidă este percepută de sistemul imunitar ca fiind un țesut străin, astfel că hormonii tiroidieni sunt afectați și pot fi resimțite simptome precum: creșterea în greutate, tulburări de ciclu menstrual, dificultăți de concentrare, infertilitate sau depresie.

Cum se tratează bolile autoimune?

Având în vedere asocierea care există între bolile autoimune și inflamație, obiectivul cel mai important în tratarea unei boli autoimune este reducerea inflamației din organism.

Scopul principal este acela de a controla răspunsul imun hiperactiv al sistemului imunitar, ameliorând în același timp durerea. În acest sens, este foarte popular tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) care blochează enzimele COX1 și COX2, responsabile cu inflamația. Printre cele mai utilizate antiinflamatoare nesteroidiene sunt: diclofenacul, ibuprofenul, ketoprofenul, naproxenul și aspirina (acidul acetilsalicilic).

Deși pe termen scurt, acestea ameliorează durerea și inflamația, administrarea lor pe termen lung este contraindicată din cauza efectelor negative asupra sistemului gastro-intestinal.

Efectele secundare nocive ale antiinflamatoarelor nesteroidiene includ: iritația mucoasei gastrice, riscul crescut de ulcer peptic, sângerare și perforație, riscul de insuficiență renală, pot induce sau agrava astmul bronșic, pot afecta funcțiile hepatice iar la unele persoane, pot crește tensiunea arterială.

Iată de ce, deși se eliberează fără prescripție medicală, antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie administrate cu atenție și doar pe termen scurt, de preferat la recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist.

În afară de medicamente, adoptarea unui stil de viață sănătos și o dietă echilibrată pot contribui și ele la reducerea inflamației din organism. Pentru reducerea inflamației și ameliorarea durerilor de cauză inflamatorie pe termen lung, există trei suplimente alimentare 100% naturale, cu efect direct asupra sistemului imunitar:

✅Colostrum, sursă naturală de anticorpi și antioxidanți, intervine direct în mecanismul inflamației. Acest produs se bazează pe beneficile terapeutice dovedite ale colostrului bovin, bogat în compuși proteici esențiali, care cresc răspunsul imun al organismului la infecții, asigură funcționarea optimă a sistemului imunitar și îmbunătățesc funcțiile articulare, digestive, respiratorii, cognitive, etc.

✅Formula completă Renarthro are la bază proprietățile extraordinare ale tămâii, smirnei și ale colostrului bovin. Este un mix perfect care îmbunătățește în mod natural imunitatea organismului, are un puternic efect antiinflamator și analgezic și este eficientă în tratarea bolilor degenerative, precum: osteoporoza, poliartrita reumatoidă, osteoartrita sau gonartroza, fără efecte adverse pe termen lung asupra stomacului sau a intestinului.

✅Mierea Renarthro este cel mai dulce analgezic 100% natural. La fel de eficientă ca un medicament antiinflamator, dar fără efecte secundare nocive, mierea Renarthro conține tămâie (boswellia serrata), extract de smirnă (mir), colostru și miere polifloră pură. Această combinație atent selecționată are rol inhibitor, antialergic și antiinflamator, care reduce și elimină durerea, reface cartilajele și mărește mobilitatea articulațiilor.

Profită acum de prețurile promoționale pentru mierea Renarthro, Colostrum de la și formula completă Renarthro și alege suplimentele naturale care îți sprijină imunitatea, elimină inflamația cronică și durerile asociate cu aceasta. Nu știi ce anume ți se potrivește? Echipa Natura Studio îți stă la dispoziție pentru întrebări, detalii despre produse sau informații despre cum să combini suplimentele noastre pentru rezultate imediate! Sună-ne la 031.005.1375!